Haurrak min duen lekuan laztanduz honako hau esaten da.
Pronunciamos lo siguiente mientras acariciamos donde le duele.
Nous disons pendant qu’il caresse l’endroit où l’enfant a mal.
Senda mina, putz-urrina,
joan da gure haurra(re)n mina!
(Arantza)
Senda, senda mina,
Ostatuko astoa(r)en putx-urrina,
Lartxeko oilo beltxa(r)en txirina,
Joan da Maddiren mina!
(Lekaroz)
Senda-senda mina,
joan da putx-urrina,
ako mina!
(Almandoz)
Mina, mina, putx-urrina,
ahuntzaren kak(a)-urrina,
senda (o)men da giltzurrina,
joan da, joan da gure mina!
(Luzaide)
Helduak umeari bi eskuekin aurpegia laztantzen dion bitartean honako hau esaten da.
Acariciamos la cara de la niña o el niño mientras decimos lo siguiente.
Nous disons pendant que l’adulte caresse avec les deux mains le visage de l’enfant.
Katarra mixe-mixau!
Katarra mitxerri mau!
Bart zer jan zenuen?
Gazta eta ogia.
Niri babes eman.
Xapi2, xapi, xapi, xapi!
(Leitza)
_____
2- Zapi katuak uxatzeko erabiltzen da.
Helduak umeari bi eskuekin aurpegia laztantzen dion bitartean honako hau esaten da:
Acariciamos la cara de la niña o el niño mientras decimos lo siguiente:
Nous disons pendant que l’adulte caresse avec les deux mains le visage de l’enfant :
Mitxitxi narrau,
katu narrau,
amatxi narrau,
nik beti zuri musua narrau!
(Aniz)
Helduak umeari bi eskuekin aurpegia laztantzen dion bitartean honako hau esaten da:
Acariciamos la cara de la niña o el niño mientras decimos lo siguiente:
Nous disons pendant que l’adulte caresse avec les deux mains le visage de l’enfant :
Mirri-marrau!
Zer janen dugu gaur?
Papa ta txitxi.
Non dago ene partea?
Pareta zulo artean.
Ez kan, bai kan,
gatu buru beltxak jan!
(Uztarrotze)
Negarrez ari den umeari irribarrea ateratzekoedota zirikatzeko:
Para hacer que sonría o para hacerle rabiar cuando llora:
Pour faire rire ou taquiner un enfant qui pleure :
Irri ta negar,
bihar ezkondu behar!
No(re)kin ta no(re)kin?
Errotako amona zaharrarekin!
(Bera)